îmbrăcare
română
Etimologie
Din a (se) îmbrăca.
Pronunție
- AFI: /ɨm.brə'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îmbrăcare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îmbrăcare | îmbrăcări |
| Articulat | îmbrăcarea | îmbrăcările |
| Genitiv-Dativ | îmbrăcării | îmbrăcărilor |
| Vocativ | îmbrăcare | îmbrăcărilor |
- acțiunea de a (se) îmbrăca și rezultatul ei; îmbrăcat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online