împăciui
română
Etimologie
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului împăciui | |
| Infinitiv | a împăciui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
împăciuiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să împăciuiască |
| Participiu | împăciuit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. refl. recipr.) (rar) a convinge pe cineva să facă pace sau a face pace cu cineva; a (se) împăca.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online