împărăție

română

Etimologie

Din împărat + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pə.rə'ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului împărăție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împărăție	împărății
Articulat	împărăția	împărățiile
Genitiv-Dativ	împărăției	împărățiilor
Vocativ	împărăție	împărățiilor

1. țară condusă de un împărat; imperiu.
2. faptul de a împărăți; stăpânire.
3. (înv.) împărat; sultan.

Cuvinte compuse

• împărăția cerului

Expresii

• Împărăția-ta (sau -voastră) = formulă de adresare către un împărat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• împărțeai
• împătreai

Referințe

• DEX '98 via DEX online