împrejmuit

română

Etimologie

Din a împrejmui.

Pronunție

• AFI: /ɨm.preʒ.mu'it/

Substantiv

Declinarea substantivului împrejmuit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împrejmuit	împrejmuite
Articulat	împrejmuitul	împrejmuitele
Genitiv-Dativ	împrejmuitului	împrejmuitelor
Vocativ	împrejmuitule	împrejmuitelor

1. faptul de a împrejmui; împrejmuire.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a împrejmui.

Pronunție

• AFI: /ɨm.preʒ.mu'it/

Adjectiv

Declinarea adjectivului împrejmuit
	Singular	Plural
Masculin	împrejmuit	împrejmuiți
Feminin	împrejmuită	împrejmuite
Neutru	împrejmuit	împrejmuite

1. (despre locuri, terenuri etc.) care este închis de jur împrejur (cu gard); îngrădit.

Cuvinte derivate

• neîmprejmuit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online