împresura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Probabil latină * impressoriare (< pressorium).

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pre.su'ra/


Verb


Conjugarea verbului
împresura
Infinitiv a împresura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
împresor
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să împresoare
Participiu împresurat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înconjura din toate părțile; a încadra.
  2. (v.tranz.) a cuprinde cu brațele, cu mâinile; a îmbrățișa.
  3. (v.tranz.) a încercui pentru a prinde, a cuceri etc.
  4. (v.tranz.) (înv.) a deposeda pe cineva în mod abuziv.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe