împrimăvăra

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în + primăvară.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pri.mə.və'ra/


Verb


Conjugarea verbului
împrimăvăra
Infinitiv a împrimăvăra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
invariabil
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să împrimăvăreze
Participiu împrimăvărat
Conjugare I
  1. (v.refl., impers.) a se face primăvară.

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe