înțepător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înțepa + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʦe.pə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înțepător
Singular Plural
Masculin înțepător înțepători
Feminin înțepătoare înțepătoare
Neutru înțepător înțepătoare
  1. care înțeapă; care produce o senzație dureroasă ca de înțepătură.
  2. (despre băuturi, mâncăruri, mirosuri etc.) care dă senzația de înțepătură, care pișcă.
  3. (fig.) sarcastic, ironic.


Traduceri

Anagrame

Referințe