înamora

română

Etimologie

Din în- + amor (după franceză sénamourer).

Pronunție

• AFI: /ɨ.na.mo'ra/

Verb

Conjugarea verbului (se) înamora
Infinitiv	a (se) înamora
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) înamorez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) înamoreze
Participiu	înamorat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (livr.) a se îndrăgosti.

Cuvinte derivate

• înamorare
• înamorat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• armonia
• aromâni
• mornăia
• raionam

Referințe

• DEX '98 via DEX online