încântător

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a încânta + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kɨn.tə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
încântător
Singular Plural
Masculin încântător încântători
Feminin încântătoare încântătoare
Neutru încântător încântătoare
  1. care încântă; atrăgător, fermecător.


Traduceri

Referințe