îndeletnicire

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a (se) îndeletnici.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
îndeletnicire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îndeletnicire îndeletniciri
Articulat îndeletnicirea îndeletnicirile
Dativ-Genitiv îndeletnicirii îndeletnicirilor
Vocativ îndeletnicire îndeletnicirilor
  1. meserie, profesiune; ocupație.
  2. preocupare, grijă.


Traduceri

Referințe