îndoielnic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din îndoială + sufixul -nic sau îndoi + sufixul -elnic.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.do'jel.nik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îndoielnic
Singular Plural
Masculin îndoielnic îndoielnici
Feminin îndoielnică îndoielnice
Neutru îndoielnic îndoielnice
  1. care provoacă îndoială, care nu poate fi primit ca sigur.
  2. care pare puțin probabil.
    De o morală îndoielnică.
  3. care nu inspiră încredere.
  4. șovăitor, nehotărât.
    Răspuns îndoielnic.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe