îndrăzneală

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a îndrăzni + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.drəz'ne̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
îndrăzneală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îndrăzneală îndrăzneli
Articulat îndrăzneala îndrăznelile
Dativ-Genitiv îndrăznelii îndrăznelilor
Vocativ îndrăzneală îndrăznelilor
  1. atitudine sau purtare îndrăzneață; curaj, cutezanță, îndrăznire.
  2. faptă îndrăzneață.


Traduceri

Anagrame

Referințe