îndurera

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + durere (după franceză endolorir).

Pronunție

  • AFI: /ɨn.du.re'ra/


Verb


Conjugarea verbului
îndurera
Infinitiv a îndurera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
îndurerez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să îndurereze
Participiu îndurerat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a provoca cuiva o durere sufletească; a întrista, a amărî, a mâhni.
  2. (v.tranz.) (rar) a pricinui cuiva o durere fizică.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe