înfometare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înfometa.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.fo.me'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înfometare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înfometare înfometări
Articulat înfometarea înfometările
Genitiv-Dativ înfometării înfometărilor
Vocativ înfometare înfometărilor
  1. acțiunea de a înfometa și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe