înfuleca

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din latină infollicare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
înfuleca
Infinitiv a înfuleca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înfulec
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înfulece
Participiu înfulecat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (fam.) a mânca lacom și repede, a înghiți pe nerăsuflate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe