îngropat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a îngropa.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.gro'pat/


Substantiv


Declinarea substantivului
îngropat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îngropat îngropate
Articulat îngropatul îngropatele
Genitiv-Dativ îngropatului îngropatelor
Vocativ îngropatule îngropatelor
  1. faptul de a (se) îngropa.
  2. a doua prașilă a viei și a porumbului; mușuroit; acoperire cu pământ a viței de vie, toamna.


Traduceri

Referințe