înnoptare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înnopta.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.nop'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înnoptare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înnoptare înnoptări
Articulat înnoptarea înnoptările
Genitiv-Dativ înnoptării înnoptărilor
Vocativ înnoptare înnoptărilor
  1. faptul de a (se) înnopta; cădere a nopții, înnoptat.


Traduceri

Referințe