înserare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a însera.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.se'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înserare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înserare înserări
Articulat înserarea înserările
Genitiv-Dativ înserării înserărilor
Vocativ înserare înserărilor
  1. faptul de a (se) însera; crepuscul, înserat.


Traduceri

Referințe