înstări

română

Etimologie

Din în- + stare.

Pronunție

• AFI: /ɨn.stə'ri/

Verb

Conjugarea verbului (se) înstări
Infinitiv	a (se) înstări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) înstăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) înstărească
Participiu	înstărit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) a (se) îmbogăți.

Cuvinte derivate

• înstărit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• înșirat
• râșniți

Referințe

• DEX '98 via DEX online