întrupa
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.tru'pa/
Verb
| Conjugarea verbului întrupa | |
| Infinitiv | a întrupa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
întrupez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să întrupeze |
| Participiu | întrupat |
| Conjugare | I |
- (v.refl. tranz.) a lua sau a da formă concretă (de trup omenesc), a (se) concretiza; a (se) încarna.
- (v.tranz.) (înv.) a uni, a încorpora într-un singur tot.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online