întuneca

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Probabil latină in-tunicare „a acoperi cu o tunică”.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
întuneca
Infinitiv a întuneca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
întunec
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să întunece
Participiu întunecat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face întunecos, obscur; a (se) lipsi de lumină.
  2. (v.refl. impers.) a se însera, a se înnopta, a se înnegura.
  3. (v.refl.) (despre corpuri cerești; la pers. 3) a-și pierde strălucirea, a suferi o eclipsă.
  4. (v.tranz.) (fig.) a eclipsa, a umbri; a face să nu se mai vadă (bine).
  5. (v.refl.) (fig.) a-și micșora sau a-și pierde capacitatea de a gândi.
  6. (v.refl.) (fig.) a se posomorî; a se întrista.
  7. (v.refl.) a se închide la culoare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe