înveșmânta
română
Variante
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.veʃ.mɨn'ta/
Verb
| Conjugarea verbului înveșmânta | |
| Infinitiv | a înveșmânta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
înveșmântez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să înveșmânteze |
| Participiu | înveșmântat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a îmbrăca pe cineva, a pune cuiva un veșmânt (cu pompă, în vederea unei solemnități, a unui ritual etc.).
- S-a înveșmântat în grabă.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online