învineți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în + vânăt.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.vi.ne'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) învineți
Infinitiv a (se) învineți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) învinețesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) învinețească
Participiu învinețit
Conjugare IV
  1. (v.refl. intranz.) a deveni, a se face vânăt (de frig, de mânie etc.).
  2. (v.tranz.) a face cuiva vânătăi, lovindu-l.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe