înzestrare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înzestra.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.zes'tra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înzestrare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înzestrare înzestrări
Articulat înzestrarea înzestrările
Genitiv-Dativ înzestrării înzestrărilor
Vocativ înzestrare înzestrărilor
  1. acțiunea de a înzestra și rezultatul ei.
  2. (fig.) sumă de calități; capacitate, talent.


Traduceri

Referințe