şah
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din tc. şah < limba persană şah ("rege").
Pronunţie
- AFI: /ʃah/
Substantiv
| Declinarea substantivului şah |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | şah | şahi |
| Articulat | şahul | şahii |
| Dativ-Genitiv | şahului | şahilor |
| Vocativ | şahule | şahilor |
- titlu purtat de suveranii Iranului, corespunzător titlului de împărat; persoană care are acest titlu
- Şahul Iranului.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
titlu purtat de suveranii Iranului; şahinşah
Etimologie
Pronunţie
- AFI: /ʃah/
Substantiv
| Declinarea substantivului şah |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | şah | şahuri |
| Articulat | şahul | şahurile |
| Dativ-Genitiv | şahului | şahurilor |
| Vocativ | şahule | şahurilor |
- joc de origine orientală care se dispută între două persoane, pe o tablă împărţită în 64 de pătrăţele, alternativ albe şi negre, cu 32 de piese, mişcate după anumite reguli, scopul final fiind câştigarea regelui adversarului.
- Jocul de şah.
- situaţie în cursul jocului definit, în care regele uneia dintre părţi este atacat de o piesă a adversarului.
Sinonime
Traduceri
joc de origine orientală
|
|
Referinţe
turcă
(Türkçe)
Etimologie
Din limba persană şah ("rege").
Pronunţie
Substantiv
şah

