școlări

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din școlar.

Pronunție

  • AFI: /ʃko.lə'ri/


Verb


Conjugarea verbului
școlări
Infinitiv a școlări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
școlăresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să școlărească
Participiu școlărit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (rar) a învăța, a studia într-o școală; a fi școlar împreună sau în același timp cu altcineva.


Traduceri

Anagrame

Referințe