șmecherie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din șmecher + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /ʃme.ke'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
șmecherie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șmecherie șmecherii
Articulat șmecheria șmecheriile
Genitiv-Dativ șmecheriei șmecheriilor
Vocativ șmecherie șmecheriilor
  1. faptul de a fi șmecher.
  2. abilitate de șmecher; vorbă sau faptă de șmecher; șiretlic, vicleșug; escrocherie, fraudă; șmecherlâc.


Traduceri

Anagrame

Referințe