șovăitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a șovăi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ʃo.və.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
șovăitor
Singular Plural
Masculin șovăitor șovăitori
Feminin șovăitoare șovăitoare
Neutru șovăitor șovăitoare
  1. (despre mișcări, mers etc.) împleticit, nesigur, șovăielnic.
  2. (fig.) (despre oameni) care șovăie, care ezită; șovăielnic.


Traduceri

Referințe