ștecăr

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Stecker.

Pronunție

  • AFI: /'ʃte.kər/


Substantiv


Declinarea substantivului
ștecăr
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ștecăr ștecăre
Articulat ștecărul ștecărele
Genitiv-Dativ ștecărului ștecărelor
Vocativ ' '
  1. piesă fixată la capătul unui șnur electric care face contactul între priză și un receptor (aparat de radio, televizor, reșou etc.); fișă.


Traduceri