țâfnă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din neogreacă τσιφνα (tsífna).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
țâfnă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țâfnă țâfne
Articulat țâfna țâfnele
Dativ-Genitiv țâfnei țâfnelor
Vocativ țâfnă țâfnelor
  1. (pop.) ifos, aroganță; trufie.
  2. arțag.
  3. cobe.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A-i sări (cuiva) țâfna = a se mânia
  • A umbla cu țâfna în nas = a fi mereu gata de ceartă


Traduceri

Anagrame

Referințe