ψυχή

De la Wikționar, dicționarul liber

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă antică ψύχω (psýcho).

Pronunție

  • AFI: /psi.'çi/


Substantiv

ψυχή (psychí)

Declinarea substantivului
ψυχή
f. Singular Plural
Nominativ ψυχή ψυχές
Genitiv ψυχής ψυχών
Acuzativ ψυχή ψυχές
Vocativ ψυχή ψυχές
  1. (gener.) suflet, spirit
  2. (spec.) om, omenire
  3. (spec.) lumea emoțională și morală
    έχει καλή ψυχή.
  4. (spec.) amabilitate, bunătate, bunăvoință
    δεν έχεις ψυχή.
  5. (p.ext.) om amabil
    είναι μεγάλη ψυχή.
  6. (spec.) curaj, bărbăție, cutezanță
  7. (p.ext.) om curajos
  8. (entom.) fluture

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

Referințe