De la Wikționar, dicționarul liber
(русский)
Etimologie
Din proto-slavă *ovьnъ.
Pronunție
Substantiv
овен (ovén)
- berbec
| m.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ
|
овен
|
овны
|
| Genitiv
|
овна
|
овнов
|
| Dativ
|
овну
|
овнам
|
| Acuzativ
|
овна
|
овнов
|
| Instrumental
|
овном
|
овнами
|
| Prepozițional
|
овне
|
овнах
|
Sinonime
Cuvinte derivate
Referințe
