трава

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

rusă

(русский)

Etimologie

Din proto-slavă *trava.

Pronunție

  • AFI: /trɐ'va/


Substantiv

трава (travá)

  1. (gener.) plantă erbacee
  2. (spec.) iarbă, verdeață
  3. (p. ext.) plantă medicinală
  4. (argou) marijuana


f. Singular Plural
Nominativ трава травы
Genitiv травы трав
Dativ траве травам
Acuzativ траву травы
Instrumental травой, травою травами
Prepozițional траве травах


Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

Referințe