Biblie
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din lat. biblia ("colecții de cărți"), care provine din gr. βιβλία (biblia), "cărți") < βιβλίον (biblion), "carte mică"), inițial diminutivul a lui βίβλος (biblos), "carte") < βύβλος (bublos), "papirus") ( < de la Byblos, orașul antic fenician care exporta acest material de scris).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului Biblie |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | Biblie | Biblii |
| Articulat | Biblia | Bibliile |
| Dativ-Genitiv | Bibliei | Bibliilor |
| Vocativ | ' | ' |
- carte sacră a mozaismului și a creștinismului, alcătuită din Vechiul Testament și din Noul Testament, acesta din urmă fiind recunoscut numai de creștini.
- (fig.) carte voluminoasă.
- (fig.) carte fundamentală a unei literaturi, a unei științe.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
cartea de bază a creștinismului
|
|
