E

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Cuprins 1 română 1.1 Etimologie 1.2 Pronunţie 1.3 Substantiv 1.4 Abreviere 1.5 Interjecţie

română

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunţie

• AFI: /e/

Substantiv

Declinarea substantivului E
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	E	-
Articulat	-	-
Dativ-Genitiv	-	-
Vocativ	-	-

1. a şaptea literă a alfabetului român.
2. sunet notat cu această literă (vocală prepalatală mijlocie nerotunjită).

Abreviere

E

1. (biochimie) simbol pentru acid glutamic.
2. (fizică) simbol pentru energie; simbol pentru câmp electric.
3. informatică cifră hexadecimală reprezentând numărul 14 în baza 10.

Interjecţie

E

1. exclamaţie care exprimă diferite stări sufleteşti, precum reproş, enervare, plictiseală, indiferenţă, (repetat sau prelungit) mirare, satisfacţie, surpriză, admiraţie.

Literele alfabetului român
A · Ă · Â · B · C · D · E · F · G · H · I · Î · J · K · L · M · N · O · P · Q · R · S · Ş · T · Ţ · U · V · W · X · Y · Z
a · ă · â · b · c · d · e · f · g · h · i · î · j · k · l · m · n · o · p · q · r · s · ş · t · ţ · u · v · w · x · y · z