Franţa
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. France < lat. Francia, care înseamnă "tărâmul Francilor".
Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populată, sau mai degrabă dominată de către poporul războinic germanic ce se numeau ei înşişi Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotaţie geo-politică, ci mai mult geografică sau sociologică, similară cu termenele actuale Maghreb sau Balcani.
Pronunţie
- AFI: /'fran.ʦa/
Substantiv
| Declinarea substantivului Franţa |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | Franţa | invariabil |
| Articulat | Franţa | invariabil |
| Dativ-Genitiv | Franţei | invariabil |
| Vocativ | Franţo | invariabil |
- (defectiv de plural) ţară din Europa de vest; nume oficial: Republica Franceză (République Française); capitală: Paris. Locuitorii se numesc francezi, iar limba oficială este franceza.
Cuvinte derivate
- francez, franceză
- francofil
- francofilie
- francofob
- francofobie
- francofon
- francofonie
- franţuz, franţuzoaică, franţuşcă
- franţuzesc
- franţuzeşte
Cuvinte apropiate
Traduceri
ţară
|
|