Franța
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. France < lat. Francia, care înseamnă "tărâmul Francilor".
Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populată, sau mai degrabă dominată de către poporul războinic germanic ce se numeau ei înșiși Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotație geo-politică, ci mai mult geografică sau sociologică, similară cu termenele actuale Maghreb sau Balcani.
Pronunție
- AFI: /'fran.ʦa/
Substantiv
| Declinarea substantivului Franța |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | Franța | invariabil |
| Articulat | Franța | invariabil |
| Dativ-Genitiv | Franței | invariabil |
| Vocativ | Franțo | invariabil |
- (defectiv de plural) țară din Europa de vest; nume oficial: Republica Franceză (République Française); capitală: Paris. Locuitorii se numesc francezi, iar limba oficială este franceza.
Cuvinte derivate
- francez, franceză
- francofil
- francofilie
- francofob
- francofobie
- francofon
- francofonie
- franțuz, franțuzoaică, franțușcă
- franțuzesc
- franțuzește
Cuvinte apropiate
Traduceri
țară
|
|