G

De la Wikţionar, dicţionarul liber

română

Substantiv

Declinarea substantivului G
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	G	-
Articulat	-	-
Dativ-Genitiv	-	-
Vocativ	-	-

1. a noua literă a alfabetului român.
2. sunet notat cu această literă (consoană semioclusivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i, oclusivă palatală sonoră în grupurile ghi şi ghe, oclusivă velară sonoră în toate celelalte poziţii).

Abreviere

G

1. (biochimie) simbol pentru glicină şi guanozină.
2. (fizică) simbol pentru constanta gravitaţională; simbol pentru greutate.

Literele alfabetului român
A · Ă · Â · B · C · D · E · F · G · H · I · Î · J · K · L · M · N · O · P · Q · R · S · Ş · T · Ţ · U · V · W · X · Y · Z
a · ă · â · b · c · d · e · f · g · h · i · î · j · k · l · m · n · o · p · q · r · s · ş · t · ţ · u · v · w · x · y · z