M

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : , m,

convenții internaționale


Simbol

M

  1. (biochim.) simbol pentru metionină
  2. (chim.) simbol pentru concentrație molară
  3. (mat.) simbol matematic pentru numărul 1000 în sistemul roman de scriere a numerelor





română

M m

Etimologie

Din limba feniciană Mem, prin greacă antică Mu (Μ, μ), mai târziu prin latină. Poate inevitabil din limba egipteană.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
M
m. și n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ M M-uri
Articulat M-ul M-urile
Dativ-Genitiv M-ului M-urilor
Vocativ - -
  1. a șaisprezecea literă a alfabetului român.
  2. sunet notat cu această literă (consoană sonantă oclusivă nazală bilabială).

Vezi și

Literele alfabetului român
A · Ă · Â · B · C · D · E · F · G · H · I · Î · J · K · L · M · N · O · P · Q · R · S · Ș · T · Ț · U · V · W · X · Y · Z
a · ă · â · b · c · d · e · f · g · h · i · î · j · k · l · m · n · o · p · q · r · s · ș · t · ț · u · v · w · x · y · z

Referințe