Pământ
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Provine din lat. paumentum < pavimentum.
Ortografie
După adoptarea alfabetului latin (1860 - 1862) este scris pămênt, evidenţiind originea sa latină prin folosirea literei e din pavimentum cu accent circumflex. După 1880 este scris pămînt, incorporând simplificările Academiei cu privire la ortografia sunetului î. Din 1993 este scris pământ conform normelor Academiei din acel an.
Pronunţie
- AFI: /pə 'mɨnt/
Substantiv
| Declinarea substantivului Pământ |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | Pământ | invariabil |
| Articulat | Pământul | invariabil |
| Dativ-Genitiv | Pământului | invariabil |
| Vocativ | ' | ' |
Sinonime
Cuvinte derivate
- împământeni
- împământenire
- împământenit
- pământean, pământeană, pământeancă
- pământenesc
- pământeni
- pământenire
- pământenit
- pământesc
- pământiu
- pământos
- pămânţel
- subpământean
- subpământesc, subpământic
Cuvinte apropiate
Expresii
- La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe
- De când (e lumea şi) pământul sau cât e lumea şi pământul = a) (de) totdeauna; b) (în construcţii negative) niciodată
- Ca de la cer la pământ = se spune pentru a arăta marea deosebire dintre două lucruri
Traduceri
lumea noastră
|
|
