ațâța

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină *attitiare (< titio, -onis = "tăciune").

Pronunție

  • AFI: /a.ʦɨ'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) ațâța
Infinitiv a (se) ațâța
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) ațâț
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) ațâțe
Participiu ațâțat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a aprinde focul sau a-l faceardă mai bine.
    Am ațâțat focul.
  2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) întărâta, a (se) asmuți; a (se) excita.
    Ațâța spiritele.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe