ațâțare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a ațâța.

Pronunție

  • AFI: /a.ʦɨ'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ațâțare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ațâțare ațâțări
Articulat ațâțarea ațâțările
Genitiv-Dativ ațâțării ațâțărilor
Vocativ ațâțareo ațâțărilor
  1. acțiunea de a (se) ațâța.
    Ațâțarea focului.

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe