ață

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : ata
Ață neagră

română

Etimologie

Din latină acia.

Pronunție

  • AFI: /'a.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ață
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ață ațe
Articulat ața ațele
Dativ-Genitiv aței ațelor
Vocativ ' '
  1. fir subțire (de bumbac, de in, de cânepă etc.) folosit la cusut, la fabricat țesături etc.
    Ață de bumbac.
  2. (la pl.) îmbrăcăminte zdrențuită.
  3. fir care seamănă cu ața sau care are întrebuințările ei.
  4. fibră extrasă din tulpina anumitor plante (textile).
  5. fibră care se desprinde de păstaia unor plante leguminoase (fasole, mazăre).
  6. (adverbial) fără să se abată din drum, drept, direct la...
    Merge ață.
  7. fâșie de metal subțire, formată în urma ascuțirii pe tocilă a unor unelte.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • Cusut cu ață albă = se spune despre ceva evident fals, mincinos
  • A întinde ața = a depăși (prin comparare) limita îngăduită
  • A se ține sau a sta (numai) în ață sau într-un (ori de un) fir de ață = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi în mare primejdie; (despre viață) a fi apoape de sfârșit
  • A-l trage ața (la ceva) = a fi mânat de un imbold irezistibil (spre o țintă)
  • Mai multă ață decât față = se spune despre un obiect zdrențuit
  • Nici un cap(ăt) de ață = absolut tot
  • Viață cusută cu ață = viață plină de lipsuri materiale


Traduceri

Referințe