De la Wikţionar, dicţionarul liber
Etimologie
Din fr. abaque < lat. abacus.
Pronunţie
Substantiv
Declinarea substantivului
abac |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
abac |
abace |
| Articulat |
abacul |
abacele |
| Dativ-Genitiv |
abacului |
abacelor |
| Vocativ |
' |
' |
- dispozitiv de calculat cu ajutorul unor bile mobile, aşezate pe vergele orizontale şi paralele.
- tabelă grafică, diagramă reprezentând relaţii între mai multe mărimi variind continuu, care serveşte la anumite calcule.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
Referinţe