aburi
română
Etimologie
Derivat regresiv din abur.
Pronunție
- AFI: /a.buˈri/
Verb
| Conjugarea verbului (se) aburi | |
| Infinitiv | a (se) aburi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) aburesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) aburească |
| Participiu | aburit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a acoperi cu picături fine provenite din condensarea aburilor.
- (fig.) a atinge ușor (ca o suflare).
- (v.intranz.) a scoate, a produce aburi.
- (v.intranz.) a asuda.
- (v.intranz., rar) (despre vânt) a adia.
- (v.refl.) a se acoperi cu picături fine provenite din condensarea aburilor.
- (v.refl., rar) a se aprinde, a se înroși, a se îmbujora (la față).
- a păcăli, a învălui prin decepție.
Sinonime
- 3: asuda
Cuvinte derivate
Traduceri
Etimologie
Din abur.
Pronunție
- AFI: /ˈa.burʲ/
Substantiv
- forma de plural neatriculat pentru abur.
Traduceri
Etimologie
Din aburi.
Pronunție
- AFI: /a.buˈri/
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru aburi.