acupla

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză accoupler.

Pronunție

  • AFI: /a.ku'pla/


Verb


Conjugarea verbului
acupla
Infinitiv a acupla
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
acuplez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să acupleze
Participiu acuplat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (tehn.) a cupla.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe