adumbri

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină adumbrāre < adumbrō (după umbri).

Pronunție

  • AFI: /a.dum'bri/


Verb


Conjugarea verbului
(se) adumbri
Infinitiv a (se) adumbri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) adumbresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) adumbrească
Participiu adumbrit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a face, a ține umbră.
  2. (v.refl.) a se așeza, a se adăposti la umbră.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe