adversitate
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. adversité < lat. adversitas, -atis.
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului adversitate |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | adversitate | adversități |
| Articulat | adversitatea | adversitățile |
| Dativ-Genitiv | adversității | adversităților |
| Vocativ | ' | ' |
- împrejurare potrivnică, cu care cineva are de luptat.
- Adversitatea acelui veac.
- A avut de depășit multe adversități.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
dificultate
|
|