agrafă

De la Wikționar, dicționarul liber
Agrafe (1.)

română

Etimologie

Din franceză agrafe.

Pronunție

  • AFI: /aˈɡra.fə/


Substantiv


Declinarea substantivului
agrafă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ agrafă agrafe
Articulat agrafa agrafele
Genitiv-Dativ agrafei agrafelor
Vocativ agrafo agrafelor
  1. nume dat unor obiecte care servescprindă sau să fixeze o haină, părul etc.
  2. piesă de metal cu care se leagă blocurile de piatră, se fixează zidăria etc.
  3. (med.) mică piesă metalică cu care se prind și se mențin unite buzele unei plăgi până la cicatrizare; copcă.
  4. (arhit.) ornament în formă de consolă la capătul unui arc.

Sinonime


Traduceri

Referințe