agrementa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză agrémenter.

Pronunție

  • AFI: /a.gre.men'ta/


Verb


Conjugarea verbului
agrementa
Infinitiv a agrementa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
agrementez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să agrementeze
Participiu agrementat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a da culoare, relief, a înfrumuseța (prin adăugarea unei podoabe); a împodobi.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe